Plante si animale pe cale de disparitie din Romania

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.

capra-neagra-00

marmote

In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Finetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii, intinse pe o suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130.000 de hectare.

Multe dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta alba sau calugar, al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre.

118416-ultima

Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul extinctiei sint populatiile de pastruga, morun, cega si nisetru.

Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra, ursul, rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste considerabile).

03(2) b399

capra-neagra-rupicapra-rupicapra

Rasul-Lynx-lynx ursul

Un alt exemplu este Antilopa saiga – dupa anii ’60, specialistii au mai semnalat citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala.

In Romania, numarul risilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.

Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia“, afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.

In Delta Dunarii exista specii înalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum, specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa în componenta pasarilor sfinte egiptene, ocupând cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500 exemplare.

27340_580_360 Fuligule nyroca - oiseaux.net glossy_ibis_ RATA SULITAR Teal_-_Anas_crecca_2

Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in documentarele de la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent.

Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat, prin lege, in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115.000 de hectare); are o diversitate geologica deosebita, e un adevarat muzeu de geologie in aer liber; intilnim acolo peste 4.000 de specii de plante si peste 5.200 de specii faunistice, multe dintre ele protejate la nivel mondial.

Judetul Brasov, prin varietatea reliefului sau, este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. Acest relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante (multe endemice sau foarte rare) si de animale. Pentru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor naturale si a parcurilor nationale. Acestea, precum si monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii, care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. Astfel, judetul Brasov, se poate mandri, din punct de vedere floristic, cu nu mai putin de 14 obiective floristice ocrotite. In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si plantele protejate in fiecare din ele:

Piatra Craiului

Este parc natural cu statut provizoriu (statut obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov), avand ca specii rare si, astfel, ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), specie endemica, unicat mondial, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra), tulichina mica (Daphne eneorum), ciubotica cucului (Primula intricata), Asperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, Heracleum palmatum.

1024px-Senecio_carpaticus_a2 12919791 campanula-carpatica-clips-deep-blue-h1141-2 Ciubotica-Cucului_24 mac-galben_f7a1ea71e132b8

Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania.

Muntii Bucegi

Cuprind obiective floristice si faunistice reprezentate in abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura.

Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alba), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea de colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Dryas octopetala (argintica), Salix herbacea,(salcii pitice), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba rosioara). Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienuparul), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).

Daphne blagayana 001 salix

Tigaile din Ciucas

Rezervatie ce adaposteste, ca specii de prima importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte), Nigritella rubra (sangele voinicului).

Tampa

Este o rezervatie complexa, avand ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris caespitose (stanjenelul), Dracocephalum austriacum (mataciunea), Rosa spinossisima (macesul pitic), Spirea crenata (cununita de calcar), Pedicularis campestris.

cypripedium_calceolus_ziedai1 OLYMPUS DIGITAL CAMERA spiraea crenata2

Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari)

Draba haynaldi (flamanzica).

Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici)

Stipa pulcherrima (colilia), Poa badensis (firuta de piatra), Biscutella laevigata (ochelarita).

Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului

Pulsatilla montana (deditelul), Adonis vernalis (ruscuta de primavara), iris hungarica, Iris caespitosa (stanjenei), Amygdalus nana (migdal pitic), Cerasus fruticosa (visinel).

Adonis_vernalis23_JL Cerasus fruticosa_2 pulsatilla_montana

Mlastina eutrofa de la Harman

Armeria alpina (jimla), Pedicularis sceptrum carolinum (daria), Primula farinosa (ochii broastei), Drosera anglica (roua cerului – planta carnivora).

droseangli007 Primula farinosa L.

Padurea si mlastinile de la Prejmer

Fritillaria meleagris (laleaua pestrita), Ribes nigrum (coacaz negru), Trollius eoropaeus (bulbucii de munte), Campanula latifolia (clopotei), Iris sibirica (stanjenelul siberian), Senecio daria (cruciulita), Armeria alpina (jimla).

1483 Fritillaria meleagris Iris sibirica 'Perry's Blue'

Organizatiilor nationale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii, de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante nepretuite, a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere, de nerecuperat vreodata. Deasemenea, aceste organizatii trebuie sa ia orice masura permisa de lege in scopul salvarii acestor specii, aflate in prag de disparitie, pentru ca prezenta lor sa ne incante ochiul si sufletul, la fel ca pana acum.

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s